21 septembrie 2011

Bolile hamsterilor

Acum ceva vreme am povestit pe blog despre hamsteri şi cerinţele lor în materie de alimentaţie. Astăzi vom vorbi despre cele mai frecvente boli cu care animalul tău de companie se poate confrunta. Precizăm că rândurile ce urmează tratează problema la modul general, articolul de faţă nu prescrie tratamente şi nici nu înlocuieşte vizita la veterinar.

Deşi sunt nişte rozătoare destul de rezistente, hamsterii nu sunt scutiţi de apariţia câtorva afecţiuni ce evoluează rapid şi nu pot fi trecute cu vederea. Recomandarea este ca imediat ce observaţi modificări în comportamentul său înfăţişarea hamsterului, să apelaţi la ajutorul unui medic veterinar, care este cel mai în măsură să pună un diagnostic.

Există o serie de simptome care te poate duce cu gândul la faptul că hamsterului tău nu îi este chiar bine şi are nevoie de ajutor. Scurgerile nefireşti din ochi sau din nas, respiraţia neobişnuită, greoaie, ori strănuturile mult prea dese pot indica anumite afecţiuni respiratorii.

Tot astfel, sunt câteva semne care, cumulate, indică posibilitatea apariţiei aşa numitei ileită proliferativă – sau boala cozii umede: pierderea apetitului, apatia, somnolenţa, diareea continuă, blăniţa murdară şi nearanjată ori dintr-o dată preferinţa de a se piti în locurile cele mai întunecoase ale cuştii. Aceasta este o infecţie bacteriană ori un dezechilibru sever al bacteriilor naturale ale hamsterului şi netratată rapid, este fatală. De asemenea, căderea excesivă a părului, poate însemna în anumite situaţii prezenţa paraziţilor sau a vreunei boli de piele. Oricare ar fi schimbarea, cel mai bine este să-l duceţi de-ndată la un specialist.

Cei care s-au îngrijit de un hamster de ceva vreme şi au căpătat experienţă ştiu că sunt anumite alarme false, care nu constituie motive de îngrijorare. O asemenea situaţie e legată de prezenţa a două pete de culoare mai închisă, maro, pe părţile laterale ale hamsterului, aşezate în mod simetric. Sunt glandele de miros, cu ajutorul cărora hamsterii se recunosc între ei şi sunt absolute normale.

În cazul în care temperatura camerei în care sunt ţinuţi scade sub o anumită limită, hamsterul devine letargic, respirând foarte rar. Cu alte cuvinte, hibernează. Este o comportare firească, iar după ce temperature creşte, totul va reveni la starea iniţială.

La fel de fireşti sunt şi căderile sezoniere de păr. Doar când acest fapt este excesiv şi continuu iar pielea micului rozător prezintă anomalii, este cazul să luaţi măsuri, existând riscul unor paraziţi, infecţii ori felurite alergii.

Orice problemă de ordin respiratoriu care rămâne netratată poate pune în pericol viaţa hamsterului, pentru că se poate transforma destul de rapid în pneumonie. De asemenea, micul rozător este foarte sensibil la prezenţa răşinoaselor prin preajmă. De aceea, în cuşcă nu trebuie să existe nimic confecţionat din brad, molid, pin şi altele de felul acesta, întrucât se aliberează în aer anumiţi compuşi toxici, care îi pun sănătatea în pericol.

În ceea ce priveşte antibioticele, acestea pot constitui cea mai periculoasă otravă pentru hamster. Nu trebuie să-i administraţi animalului astfel de medicamente, nici pe cale internă, nici externă, fără a consulta înainte părerea unui veterinar, puteţi cauza un rău iremediabil.

Acestea fiind scrise, vă dorim cât mai puţine probleme ce ţin de sănătatea animalului vostru de companie. În cazul în care apar însă, consultaţi degrabă un specialist.

Bolile hamsterilor

Acum ceva vreme am povestit pe blog despre hamsteri şi cerinţele lor în materie de alimentaţie. Astăzi vom vorbi despre cele mai frecvente boli cu care animalul tău de companie se poate confrunta. Precizăm că rândurile ce urmează tratează problema la modul general, articolul de faţă nu prescrie tratamente şi nici nu înlocuieşte vizita la veterinar.

Deşi sunt nişte rozătoare destul de rezistente, hamsterii nu sunt scutiţi de apariţia câtorva afecţiuni ce evoluează rapid şi nu pot fi trecute cu vederea. Recomandarea este ca imediat ce observaţi modificări în comportamentul său înfăţişarea hamsterului, să apelaţi la ajutorul unui medic veterinar, care este cel mai în măsură să pună un diagnostic.

Există o serie de simptome care te poate duce cu gândul la faptul că hamsterului tău nu îi este chiar bine şi are nevoie de ajutor. Scurgerile nefireşti din ochi sau din nas, respiraţia neobişnuită, greoaie, ori strănuturile mult prea dese pot indica anumite afecţiuni respiratorii.

Tot astfel, sunt câteva semne care, cumulate, indică posibilitatea apariţiei aşa numitei ileită proliferativă – sau boala cozii umede: pierderea apetitului, apatia, somnolenţa, diareea continuă, blăniţa murdară şi nearanjată ori dintr-o dată preferinţa de a se piti în locurile cele mai întunecoase ale cuştii. Aceasta este o infecţie bacteriană ori un dezechilibru sever al bacteriilor naturale ale hamsterului şi netratată rapid, este fatală. De asemenea, căderea excesivă a părului, poate însemna în anumite situaţii prezenţa paraziţilor sau a vreunei boli de piele. Oricare ar fi schimbarea, cel mai bine este să-l duceţi de-ndată la un specialist.

Cei care s-au îngrijit de un hamster de ceva vreme şi au căpătat experienţă ştiu că sunt anumite alarme false, care nu constituie motive de îngrijorare. O asemenea situaţie e legată de prezenţa a două pete de culoare mai închisă, maro, pe părţile laterale ale hamsterului, aşezate în mod simetric. Sunt glandele de miros, cu ajutorul cărora hamsterii se recunosc între ei şi sunt absolute normale.

În cazul în care temperatura camerei în care sunt ţinuţi scade sub o anumită limită, hamsterul devine letargic, respirând foarte rar. Cu alte cuvinte, hibernează. Este o comportare firească, iar după ce temperature creşte, totul va reveni la starea iniţială.

La fel de fireşti sunt şi căderile sezoniere de păr. Doar când acest fapt este excesiv şi continuu iar pielea micului rozător prezintă anomalii, este cazul să luaţi măsuri, existând riscul unor paraziţi, infecţii ori felurite alergii.

Orice problemă de ordin respiratoriu care rămâne netratată poate pune în pericol viaţa hamsterului, pentru că se poate transforma destul de rapid în pneumonie. De asemenea, micul rozător este foarte sensibil la prezenţa răşinoaselor prin preajmă. De aceea, în cuşcă nu trebuie să existe nimic confecţionat din brad, molid, pin şi altele de felul acesta, întrucât se aliberează în aer anumiţi compuşi toxici, care îi pun sănătatea în pericol.

În ceea ce priveşte antibioticele, acestea pot constitui cea mai periculoasă otravă pentru hamster. Nu trebuie să-i administraţi animalului astfel de medicamente, nici pe cale internă, nici externă, fără a consulta înainte părerea unui veterinar, puteţi cauza un rău iremediabil.

Acestea fiind scrise, vă dorim cât mai puţine probleme ce ţin de sănătatea animalului vostru de companie. În cazul în care apar însă, consultaţi degrabă un specialist.